http://blogs.mail.ru/mail/armi1917
Propunem o mica reforma a limbii romane.
Pentru a citi si a invata limba mai usor, pentru a folosi tastiera cu alfabet standart latin si pentru a evita problema semnelor diacritice in WEB, SMS s.a.m.d.
Ar fi bine pentru straini si copii, care invata limba si nu numai.
In loc de:
Ă — scriem Q
Î, Â — Y
Ş — W
Ţ — X
X — KS, KZ
In loc de:
C, CHE, CHI — scriem K , KE, KI, de exemplu: KONTROL, KEIE, SKIMBARE
C se foloseste numai ca C cum el suna in cuvintele — CE, ACEST, PACE s.a.m.d.
G, GHE, GHI — scriem G, GE, GI, de exemplu: EGALITATEA, BURGEZ, GIOCEL
GE, GI — scriem JE, JI, de exemplu: JEOMETRIE, JIGANT, DEJET
Cuvintele straine scriem numai in transcriptie romana, de exemplu: Robin Gud, Niu-Iork, sait.
Si iata un exemplu de text modernizat
Fiekare burgez urmqrewte sq kreaskq profiturile, pentru a nu da faliment. Yn skopul de a krewte profiturile, el are nevoie de a ymbunqtqxi kompetitivitatea produselor. Pentru a ymbunqtqxi kompetitivitatea produselor (de ekzemplu, a reduce kostul acestuia), este necesar sq mqreaskq eksploatarea forxei de munkq. Pentru a krewte gradul de eksploatare a muncitorilor, trebuie de le plqtit mai puxin wi mai puxin, dekyt ei produk yn realitate. Dar ku kyt mai puxin burgezul plqtewte muncitorilor, ku atyt este mai mik volumul total de produkxie pe kare muncitorii yl pot kumpqra. Iar burgezului o asemenea kantitate de marfq nici nu-i trebuiewte (kiar wi luynd la evidenxq, kq el hrqnewte toatq turma sa — de la polixie, ce-l protejeazq, ekonomiwtii, kare yn sudoarea frunxii „ymbunqtqxesk” ekonomia wi pynq la kyntqrexi ce kyntq kq totul e OK yn aceastq "lume perfektq"). Yn jeneral, rqmyne o imensq kantitate de produse nevyndute, kare ympinje burgezul yn kqutarea noilor piexe de mqrfuri.
Aceasta duce la o krizq de supraprodukxie, de reympqrxire a piexelor wi, ka atare, la rqzboi. Sistemul de mult timp, ynkq de la ynceputul ekzistenxei sale, duce rqzboi pentru piexe wi repetq acelawi ciklu: krizq - rqzboi - distrujerea - restaurare. Sistemul ynkide yn mod stupid sau distruje propriile forxe de produkxie (fabrici, mawini, komunikaxii, kase, oameni). Wi oamenii kare nu sunt konwtienxi de toate acestea, kred kq kauza rqzboaielor wi a krizelor, nu e ekonomie, ci doar «domnitorii rqi» sau awa presupuwii «nebuni», la fel ka Buw, Hitler, Napoleon etc.
Noi suntem martori acestei krize yntrukyt a apqrut diviziunea muncii de konducere wi de performanxq (intelektualq wi fizikq) wi ka atare, aparixia klaselor, banilor, eksploatare etc. Ku kyt mai mult va ekzista acest sistem, ku atyt mai mult va aprofunda kriza wi mai numeroase vor fi viktimile, pynq kynd omenirea yn mod konwtient nu yi va pune kapqt. Al treilea rqzboi mondial ar putea fi ultimul pentru umanitate, dakq noi — muncitorii din toatq lumea, nu vom opri aceastq barbarie.
De la ynceput va fi oleakq inkomod pentru cei kare s-au deprins ku gramatika veke. Yn skimb limba devine mai simplq wi mai perfektq. Cum auzim awa wi skriem
Ce zicexi?
