[off]Interviu cu deputatul roman in Parlamentul ucrainean Ivan Popescu[/off]
Cum poate ajunge un roman in institutiile ucrainene reprezentative?
Aici nu sint cote pentru minoritati. Aici trebuie sa concurezi cu toata lumea. Apoi, cind cistigi, totul depinde de tine - ori esti roman in Ucraina, ori esti ucrainean in Ucraina. Eu ma consider cetatean al Ucrainei, dar in acelasi timp roman.
Din afara, partidele portocalii la putere sint vazute ca mai inclinate spre democratie si deci spre respectarea drepturilor minoritatilor. Dar dumneavoastra sinteti deputat din partea Partidului Regiunilor, de opozitie. Nu e un paradox?
Inainte de alegeri, noi am facut cunoscute cererile noastre celor 5 formatiuni care aveau sanse sa ajunga in Parlament si participau si la alegerile locale. Cel mai important era sa ne permita sa inaintam cit mai multi candidati pe lista partidului respectiv, fara sa devina membri ai acelui partid. A doua cerinta a fost de natura national-culturala - protejarea bisericilor noastre ortodoxe canonice, sustinerea limbii materne in scoli si biserici, promovarea reprezentantilor nostri in puterea executiva. Pina la urma, singurul partid care a acceptat, in mai mare sau mai mica masura, a fost Partidul Regiunilor, care si-a respectat pina azi obligatiile fata de noi. Noi am ales Partidul Regiunilor si pentru ca acesta militeaza pentru ca majoritatea banilor sa ramina la nivel local, iar daca banii ramin la nivel local, se pot da mai multe fonduri pentru scoala, pentru cultura. Noi sintem si pentru integrarea europeana a Ucrainei. Aceasta era o problema cu Partidul Regiunilor, dar cind si ei au spus ca sint pentru, problema a disparut. In ce priveste alte partide, de exemplu si comunistii ar fi acceptat multe dintre cerintele romanilor, dar comunistii au refuzat sa recunoasca deportarile, iar partidele portocalii nu au acceptat sa puna in scris si sa ofere garantii pentru mentinerea scolilor in limba materna. Ei spuneau da, dar ce faceau la nivel local demonstra ca de fapt sint pentru asimilarea scolilor in limba materna si a minoritatilor. Alte partide ne-au pus conditii de ordin material, pe care nu le puteam accepta, adica sa sustinem financiar ziare ori campanii electorale.
Asa se explica faptul ca romanii in general au votat cu Partidul Regiunilor?
Au fost romani care au votat si cu portocaliii, dar in zona transcarpatica majoritatea a votat cu Partidul Regiunilor si cu Ianukovici, la fel in zona Cernautilor. In regiunea Odesa, majoritatea celor care se considera moldoveni, dar vorbesc limba romana, au votat 70% tot cu PR. Adica s-a votat cu acel partid care ne asigura locuri in Parlament si la nivel local.
Tot mentionati moldoveni si romani in Ucraina. Exista informatii potrivit carora unele autoritati fac presiuni ca romanii sa se declare moldoveni.
In Ucraina exista istoric o traditie. Cei care au fost in Imperiul Austro-Ungar se declara romani, cei care au fost in Imperiul Rus se declara moldoveni. Pentru ca in Imperiul Rus nu se vorbea de romani, se vorbea de moldoveni. Moldoveni se declara cei care au venit din Republica Moldova. In regiunea Cernauti, in afara de citeva sate de linga orasul Cernauti, toti se declara romani. Cei din satele mentionate spun ca-s moldoveni, pentru ca imediat dupa razboi se crease raionul rural Cernauti, unde s-a impus sa fie trecuti ca moldoveni. Sint paradoxuri. Sate unde jumatate erau moldoveni, jumatate romani. Totul depindea de cel care punea intrebarea „Dumneata ce esti dupa nationalitate?“ si se raspundea „roman“. Dar daca intreba „Ce limba inveti la scoala, care e limba materna?“ (iar la scoala atunci era declarata doar limba moldoveneasca), atunci omul spunea moldoveneste si era trecut ca moldovean. Cei din sudul Basarabiei acum se declara majoritatea moldoveni, adica peste 100.000, doar vreo 700 de persoane spun ca-s romani. Dar cind ne intilnim vorbim aceeasi limba si avem aceleasi traditii. Ba chiar din zonele cu majoritate declarata moldoveana sint organizatii care au devenit membre ale organizatiei noastre Uniunea Interregionala Comunitatea Romaneasca din Ucraina. Noi acceptam in organizatie persoane care se declara fie romani, fie moldoveni, dar recunosc limba romana ca limba materna. Sint organizatii romanesti care nu vin la noi pentru ca nu le place ca in organizatie sint si cei care se declara moldoveni. Eu cred ca trebuie create conditii pentru copii sa studieze in limba materna, sa obtina informatii despre istoria si cultura noastra, iar la sfirsit sa traga singuri concluzia cine sint.
Adica indiferent ca invata asta in moldoveneste sau romaneste?
Indiferent! Pentru ca are importanta nu atit cum se declara omul, ci cum se respecta drepturile lui. Sint zone unde oamenii se declarau romani, dar nu aveau scoli. In alte zone se declarau moldoveni si aveau scoli si vorbeau limba. Iar cind studiau Eminescu si Creanga isi dadeau seama ca limba lor e unul si acelasi lucru. Acum, cind ajungi in Kirovograd, de exemplu, copiii declarati romani nu mai vorbesc limba. Nu au scoala, nu au biserica in limba materna. Bunicii, parintii mai tin minte cite o colinda ori o poezie in romana, dar copiii si nepotii deja nu mai stiu limba. Asa ca mai bine sa ii ajutam pe acesti oameni, indiferent cum se declara, sa pastreze limba si abia apoi, incet-incet, sa revina la radacinile neamului.
Va intreb acum ca politician ucrainean. Ce sanse sint ca Ucraina sa devina membru NATO?
Foarte greu! Cu toate ca presedintele Parlamentului, presedintele tarii si premierul au semnat cerere sa primeasca Planul de aderare la summitul de la Bucuresti. Peste 70% din populatie nu vrea in NATO. Dar aceeasi proportie, chiar mai mare, vrea in UE. Pentru respingerea NATO sint mai multe motive. Pe vremea URSS, blocul NATO era vazut ca agresiv, iar aceasta mentalitate, aceasta educatie sovietica, s-a pastrat la citeva generatii. In plus, pe vremea URSS, armata participa la diferite razboaie prin asa-numitele „misiuni internationale“. Din Afganistan, de exemplu, citeva zeci de mii de ucraineni s-au intors in sicrie ori deloc. Iar acum in Afganistan e NATO. Alt motiv - acum citiva ani, Ucraina a participat la o misiune in Irak si de acolo s-au intors 18 cosciuge. Inca ceva. In Ucraina exista ca mostenire a erei sovietice acele complexuri militare industriale. Adaptarea la normele NATO inseamna ca oamenii care lucreaza aici vor intra in somaj. Si alt motiv - Ucraina, cind si-a declarat independenta, in actul respectiv se specifica neutralitatea tarii. Ca sa adere la Alianta e nevoie de referendum. Si se risca dezbinarea tarii, pentru ca Ucraina e dezbinata si teritorial. Partea occidentala, nationalista, este pro-NATO, cealalta parte, sudul industrial, este anti-NATO. In plus, problema NATO e vazuta si din perspectiva relatiilor Ucrainei cu Rusia - a gazelor, a rachetelor indreptate spre Ucraina.
Ce sustinere politica are construirea canalului Bistroe si de ce nu se ajunge la un punct de vedere comun cu Romania?
Aici sint mari interese, inclusiv economice. Oficial se spune ca vor fi create locuri de munca intr-o zona cu mari probleme. Dar eu cred ca aici e mai mult vorba de politica. Totul depinde de puterea locala. Una e puterea centrala si alta culoare are puterea locala. Cita vreme va ramine acest sistem, nu se poate spune in Ucraina care este politica exacta intr-o chestiune. Problema e ca portocaliii din Ucraina nu sint de aceeasi culoare cu portocaliii din Romania. La portocaliii din Ucraina au aderat majoritatea fortelor nationaliste. E ca si cum in Romania Vadim Tudor ar fi portocaliu. Daca romanii si ucrainenii erau portocalii cu aceeasi ideologie se intelegeau ei de multa vreme. Ei se intilnesc, vorbesc, dar intelegere nu prea exista.
In Ucraina nu conteaza daca esti roman sau moldovean
Модераторы: Neoxygen, gloom, MegaMax
