BICHIR: Miza limbii moldovenesti
[off]Noiembrie 11,2007[/off]
Florian Bichir: "In 2009, in Basarabia, va fi an electoral, drept pentru care Vladimir Voronin a inventat o noua aniversare: anul 2009 va fi serbat drept "An al sarbatoririi a 650 de ani de la intemeierea Statului Moldovenesc".
Haosul ideologic din capul fostului general de militie Voronin este teribil. Se crede urmasul lui Stefan cel Mare, dar a sarbatorit cu mare fast Revolutia din octombrie 1917, de fapt, lovitura de stat data de Lenin si ciracii sai. Circarul de la Chisinau nu este la „prima abatere”, din moment ce zilele trecute anunta ca Iisus Hristos a fost primul comunist din istorie, asa ca nu vom zabovi prea mult asupra sa si a neuronilor sai.
Important este ca, la Chisinau, guvernul a anuntat ca va infiinta in perioada imediat urmatoare o structura specializata pentru efectuarea de traduceri oficiale ale documentelor internationale din alte limbi in limba moldoveneasca si viceversa. Ca exista deja traduse in limba romana si puteau fi preluate identic - exista chiar un protocol in acest sens - nu mai conteaza. Neobolsevicii aflati la putere in stanga Prutului tin mortis sa legifereze o monstruozitate istorica si lingvistica: „limba moldoveneasca”.
Creatie a lui Stalin, „limba moldoveneasca” este imbratisata cu alte scopuri. Caci problema limbii, asa cum mi-a explicat amicul meu Dan Dungaciu, specialist in problemele acestei zone, este una politica. Si geopolitica. De aici vine confruntarea si de aici nevoia de a intra in profunzimile unui conflict neostoit si care tinteste mult mai departe decat eventualul statut al unui dictionar jalnic, penibil si jenant astazi chiar si pentru comanditarii lui. Iar miza discutiei atinge, in grade diferite, nu numai Chisinaul, Moscova sau Bucurestiul, dar, mai nou, si Bruxelles-ul.
Recunoasterea statului independent Republica Moldova, ideea axiala a diplomatiei de la Bucuresti, exprimata explicit sau implicit, a fost apartenenta incontestabila a acesteia la spatiul de cultura si civilizatie romanesc. Mai exact, Bucurestiul a marsat in diplomatie pe sintagma prezenta astazi in Strategia de Securitate a Romaniei, „doua state, o singura natiune”.
„Fara ideea ca Republica Moldova este parte a spatiului de cultura si civilizatie romanesc nu se justifica, de fapt, niciun efort in plus, nicio presiune mai apasata a Romaniei in favoarea Chisinaului pe scena publica internationala. Caci ar aparea, firesc, intrebarea: de ce insistenta pentru R. Moldova si nu pentru alta tara? De aici importanta cruciala in proiectul romanesc de politica externa
a sintagmei „limba romana”. Tocmai pentru ca R. Moldova nu este si nu poate fi pentru Bucuresti un stat ca oricare altul. Aici nu e vorba de cearta de cuvinte”, explica Dungaciu.
Clar ca buna ziua. Respingand ideea de limba romana, de spatiu cultural comun, Chisinaul mizeaza prin infiintarea acestei barbarii - limba moldoveneasca - la separarea definitiva de arealul romanesc, la tot ce inseamna Romania. Asta e marea miza pe care nu o pricep multi la Bucuresti. Recunoscand limba moldoveneasca e ca si cum ai recunoaste ca Basarabia este altceva decat pamant romanesc. Ceea ce dincolo de Prut se si asteapta...
Sursa: http://www.interlic.md/Politic/2990.html
[off]добавлено спустя 27 секунд:[/off]
Jos comuniştii!!!
BICHIR: Miza limbii moldovenesti
Модераторы: Neoxygen, gloom, MegaMax
-
Хрюн Моржов
- Отец
- Сообщения: 4582
- Зарегистрирован: Сб янв 01, 2005 07:46
- Откуда: Оттуда!
- Контактная информация:
Expert-Grup: 8 mln. lei ... aruncati in vant
Recent (6.11.07) Guvernul a decis constituirea unei institutii de stat speciale pentru traducerea documentelor internationale in „limba moldoveneasca” si invers. Aceasta decizie a fost motivata de „aprofundarea integrarii europene a Republicii Moldova”, care ar necesita eforturi in ce priveste traducerea si certificarea tratatelor internationale in limba oficiala. Aceasta initiativa pare irationala si nefondata, deoarece:
• Republica Moldova este deocamdata departe de orizontul integrarii europene. Formatul de integrare europeana la care participa Moldova prevede armonizarea legislatiei nationale la standardele europene si nicidecum nu transpunerea acquis-ului comunitar. In aceste sens, mai logic ar fi ca functionarii de stat responsabili de apropierea legislatiei nationale de cea europeana sa cunoasca limbile de circulatie europeana (inclusiv romana), in care este scris aquis-ul comunitar. Astfel, acesti fuctionari ar putea utiliza documentele europene in mod selectiv, fara a avea nevoie de traducerea celor aproximativ 1000000 pagini de acquis comunitar.
• Procedura este prea scumpa. Daca sa presupunem ca institutia respectiva va trebui sa traduca legislatia europeana in limba de stat, atunci cheltuielile la prima etapa se vor ridica pana la cel putin 8 mln. lei (calculat la tariful mediu 80 lei per pagina pentru traducere tehnic calificata). Dar avizarea oficiala si verificarea traducerilor ar ridica costurile la un nivel mult mai inalt.
• In Moldova exista deficit de traducatori calificati. In Romania traducerea aqcuis-ului a luat circa 5 ani. In Moldova, unde avem mult mai putini traducatori profesionisti traducerea acquis-ului ar dura cel putin de 4 ori mai mult (in ipoteza ca acquis-ul existent in limba romana nu va fi pur si simplu preluat cu calificativul „limba moldoveneasca”).
• Costurile de oportunitate foarte mari. De fapt, acquis-ul comunitar deja exista tradus intr-o limba inteleasa de functionarii de la Chisinau - limba romana. Legislatia europeana a fost tradusa si este in continuare tradusa de Oficiul de Traduceri de la Bucuresti, in legatura cu obligatiunea Romaniei de a efectua traducerea integrala a acquis-ului european. In aceasta situatie, institutia de traduceri din Moldova va avea doua optiuni: 1) sa preia cele efectuate de Romania, recunoscand in acest fel identitatea limbii vorbite la Chisinau cu cea de la Bucuresti sau 2) sa repete traducerea realizata de partea romaneasca in procesul de pre-aderare si post-aderare la UE, cu alte cuvinte sa arunce banii in vant. Si aceasta in contextul in care traducerea realizata de Romania deja a fost recunoscuta de organele europene abilitate si se aplica la nivel european.
• UE sprijina traducerea documentelor europene. Departamentul de Asistenta Tehnica si Schimb de Informatie (Technical Assistance Information Exchange-TAIEX), din cadrul Directiei Generale pentru Traduceri a Comisiei Europene, ofera suport tehnic si informational, inclusiv in procesul de traducere a legislatiei europene pentru tarile candidate la aderare, precum si pentru cele incluse in Politica Europeana de Vecinatate. De asemenea, pentru comunitatile sau tarile care vorbesc aceeasi limba TAIEX faciliteaza colaborarea dintre Oficiile de Traduceri din tarile respective. Prin urmare, daca Republica Moldova ar accepta la nivel oficial aplicabilitatea limbii romane, atunci TAIEX ar putea sa contribuie la relationarea Oficiului de Traduceri de la Bucuresti si eventuala institutie moldoveneasca de acest gen in vederea traducerii si/sau chiar preluarii documentatiei europene. In aceasta situatie, de fapt, institutia de traduceri de la Chisinau, ar deveni inutila.
Este bizar cat de ineficiente din punct de vedere economic pot fi solutiile gasite de politicieni. Creand institutia traducerilor oficiale, Republica Moldova renunta in mod benevol la utilizarea unuia din putinele avantaje – identitatea lingvistica cu Romania – pe care le-ar putea utiliza pentru apropierea sa de Uniunea Europeana. Situatia data aminteste foarte mult de natafletul care dorind sa curete copacul isi taie creanga de sub picioare.
sursa: http://www.interlic.md/Economie/3001.html
[off]добавлено спустя 1 минуту:[/off]
Eu nu înţeleg de ce sunt aşa de proşti cei din conducere ... doar documentele deja există traduse în limba română. Ce naiba vor să mai schimbe la ele, că doar Bucureştiul ni le-a acordat pe gratis, iar "limba moldovenească" = Limba Română!!!
Recent (6.11.07) Guvernul a decis constituirea unei institutii de stat speciale pentru traducerea documentelor internationale in „limba moldoveneasca” si invers. Aceasta decizie a fost motivata de „aprofundarea integrarii europene a Republicii Moldova”, care ar necesita eforturi in ce priveste traducerea si certificarea tratatelor internationale in limba oficiala. Aceasta initiativa pare irationala si nefondata, deoarece:
• Republica Moldova este deocamdata departe de orizontul integrarii europene. Formatul de integrare europeana la care participa Moldova prevede armonizarea legislatiei nationale la standardele europene si nicidecum nu transpunerea acquis-ului comunitar. In aceste sens, mai logic ar fi ca functionarii de stat responsabili de apropierea legislatiei nationale de cea europeana sa cunoasca limbile de circulatie europeana (inclusiv romana), in care este scris aquis-ul comunitar. Astfel, acesti fuctionari ar putea utiliza documentele europene in mod selectiv, fara a avea nevoie de traducerea celor aproximativ 1000000 pagini de acquis comunitar.
• Procedura este prea scumpa. Daca sa presupunem ca institutia respectiva va trebui sa traduca legislatia europeana in limba de stat, atunci cheltuielile la prima etapa se vor ridica pana la cel putin 8 mln. lei (calculat la tariful mediu 80 lei per pagina pentru traducere tehnic calificata). Dar avizarea oficiala si verificarea traducerilor ar ridica costurile la un nivel mult mai inalt.
• In Moldova exista deficit de traducatori calificati. In Romania traducerea aqcuis-ului a luat circa 5 ani. In Moldova, unde avem mult mai putini traducatori profesionisti traducerea acquis-ului ar dura cel putin de 4 ori mai mult (in ipoteza ca acquis-ul existent in limba romana nu va fi pur si simplu preluat cu calificativul „limba moldoveneasca”).
• Costurile de oportunitate foarte mari. De fapt, acquis-ul comunitar deja exista tradus intr-o limba inteleasa de functionarii de la Chisinau - limba romana. Legislatia europeana a fost tradusa si este in continuare tradusa de Oficiul de Traduceri de la Bucuresti, in legatura cu obligatiunea Romaniei de a efectua traducerea integrala a acquis-ului european. In aceasta situatie, institutia de traduceri din Moldova va avea doua optiuni: 1) sa preia cele efectuate de Romania, recunoscand in acest fel identitatea limbii vorbite la Chisinau cu cea de la Bucuresti sau 2) sa repete traducerea realizata de partea romaneasca in procesul de pre-aderare si post-aderare la UE, cu alte cuvinte sa arunce banii in vant. Si aceasta in contextul in care traducerea realizata de Romania deja a fost recunoscuta de organele europene abilitate si se aplica la nivel european.
• UE sprijina traducerea documentelor europene. Departamentul de Asistenta Tehnica si Schimb de Informatie (Technical Assistance Information Exchange-TAIEX), din cadrul Directiei Generale pentru Traduceri a Comisiei Europene, ofera suport tehnic si informational, inclusiv in procesul de traducere a legislatiei europene pentru tarile candidate la aderare, precum si pentru cele incluse in Politica Europeana de Vecinatate. De asemenea, pentru comunitatile sau tarile care vorbesc aceeasi limba TAIEX faciliteaza colaborarea dintre Oficiile de Traduceri din tarile respective. Prin urmare, daca Republica Moldova ar accepta la nivel oficial aplicabilitatea limbii romane, atunci TAIEX ar putea sa contribuie la relationarea Oficiului de Traduceri de la Bucuresti si eventuala institutie moldoveneasca de acest gen in vederea traducerii si/sau chiar preluarii documentatiei europene. In aceasta situatie, de fapt, institutia de traduceri de la Chisinau, ar deveni inutila.
Este bizar cat de ineficiente din punct de vedere economic pot fi solutiile gasite de politicieni. Creand institutia traducerilor oficiale, Republica Moldova renunta in mod benevol la utilizarea unuia din putinele avantaje – identitatea lingvistica cu Romania – pe care le-ar putea utiliza pentru apropierea sa de Uniunea Europeana. Situatia data aminteste foarte mult de natafletul care dorind sa curete copacul isi taie creanga de sub picioare.
sursa: http://www.interlic.md/Economie/3001.html
[off]добавлено спустя 1 минуту:[/off]
Eu nu înţeleg de ce sunt aşa de proşti cei din conducere ... doar documentele deja există traduse în limba română. Ce naiba vor să mai schimbe la ele, că doar Bucureştiul ni le-a acordat pe gratis, iar "limba moldovenească" = Limba Română!!!
-
Aborigen
- Продвинутый
- Сообщения: 572
- Зарегистрирован: Вс сен 30, 2007 23:29
- Откуда: Africa
- Контактная информация:
Codreanu,
Sunt totalmente de acordc cu pozitia ta .
Vreau sa adaug doar ca regimul comunist ia sfarsit si traducerile inutile si costisitoare de documente existente in Limba Romana sunt o propaganda si spalare de bani .
Trebuie de organizat cel putin o greva insa nu prezentarea unor idei pe hartie si strigarea lor , ci posibila declansare a unui conflict pentru a sublinia seriozitatea evenimentului ,precum stim cu totii fortele politiei se supun totalmente guvernarii prezente si nu putem miza pe ei ca pe forte raspunzatoare de liniste si binestare pe strazile noastre , ele mai degraba prezinta o arma de biciuire a societatii . Deci mai degraba as recurge lafolosireametodelor netraditionale ca vandalism si stricareavitrinilor , poate acum o sa fim observati .
Sunt totalmente de acordc cu pozitia ta .
Vreau sa adaug doar ca regimul comunist ia sfarsit si traducerile inutile si costisitoare de documente existente in Limba Romana sunt o propaganda si spalare de bani .
Trebuie de organizat cel putin o greva insa nu prezentarea unor idei pe hartie si strigarea lor , ci posibila declansare a unui conflict pentru a sublinia seriozitatea evenimentului ,precum stim cu totii fortele politiei se supun totalmente guvernarii prezente si nu putem miza pe ei ca pe forte raspunzatoare de liniste si binestare pe strazile noastre , ele mai degraba prezinta o arma de biciuire a societatii . Deci mai degraba as recurge lafolosireametodelor netraditionale ca vandalism si stricareavitrinilor , poate acum o sa fim observati .
-
Aborigen
- Продвинутый
- Сообщения: 572
- Зарегистрирован: Вс сен 30, 2007 23:29
- Откуда: Africa
- Контактная информация:
Weekers,
Ну слава Богу ты это понимаешь .
____________________________
[off]фактически .[/off]
[off]добавлено спустя 8 минут:[/off]
Română sau moldovenească, ori ambele?
[off]Categoria: Cultura — Lilia Elena Ceban[/off]
Linkul referitor la cele de mai jos !!!
Ne întrebăm tot mai des care este limba pe care o vorbim : româna sau moldoveneasca, de parcă am ratat orele de istorie a romanilor, de parcă profesorii noştri nu ne-au predat lecţiile de limbă şi literatură română. Primele lecţii care ne spuneau despre originea limbii pe care o vorbim. Or astăzi am devenit surzi şi muţi? Dacă nu, atunci de ce sustinem că vorbim româna pînă atunci cind cineva ne contrazice, iar de ne contrazice, ne retragem, uităm concepţiile. De ce ne este frică? E cazul să ne întoarcem în trecut pentru a căuta răspunsul. Să vedem factorii care au favorizat sau defavorizat acest conflict lingvistic. Mai întâi ocupaţia Basarabiei de către Rusia Ţaristă de la 1812, când, ştim deja că s-a urmărit integrarea totală a Basarabiei în sistemele ruşilor. La început aceasta nu dăuna limbii vorbite de populaţia simplă, deşi toate actele se întocmeau în limba rusă. Or, ştim destul de bine care era gradul educaţional cognitiv, câte şcoli existau şi cine umbla la şcoala. Însă emigraţiile în masă pe care le-au organizat ruşii nu numai ca puneau în pericol limba vorbită, ci chiar favorizau dispariţia ei totală, nemaivorbind de faptul că manualele se editau în limba rusă, se preda în limba rusă, viitorii specialişti aveau să fie vorbitori de limbă rusă. Rădăcinile latine şi spiritul românesc al strămoşilor noştri nu au permis să se dea uitării valorilor, tradiţiilor şi obiceiurilor şi mai ales al limbii. După cel de-al doilea război mondial Sfatul Ţării a reuşit să unească Basarabia cu România, şi a încercat să şteargă urmele celor 106 ani de ocupaţie, pentru ca iarăşi peste 22 de ani să se sfărâme, asemeni unui castel de nisip tot ce încă nu a reuşit sa prindă viaţă, pentru ca sistemul comunist, în agonia şi goana sa după teritorii să ardă cărţile, mănăstirile, să aducă străini, să deporteze, să omoare sau să - i închidă pe ai noştri. Să transforme limba noastră veşnic româna în moldovenească, să încerce să şteargă tot ce ne este atât de drag şi de sfânt. Dar nici cei 106 ani, nici alţii care au urmat nu au avut atâta forţă de care au dat dovadă, la 1989, toţi cei care poartă în suflet dragostea faţă de neam, ţară, valori pe care le-am avut şi continuăm să le promovăm. Se editează astăzi tot mai multă literatură în limba română, se predă la toate instituţiile de învăţământ în limba română, se ţin cursuri de română, sunt o mulţime de biblioteci care au numai carte românească, etc., etc., etc., insă tot mai există problema ridicării limbii ruse la rang de a doua limbă de stat, tot se mai vorbeşte în rusă, tot nu se acceptă limba română, ci moldovenească. Se lucrează la o enciclopedie moldovenească, şi lumea tace, se editează dicţionare româno - moldoveneşti, şi lumea tace, cuvântul „român”, cu toate derivările sale îşi pierde nuanţa, şi lumea tot tace, de parcă nu a existat nici acei ani de chin, de parcă nu buneii sau străbuneii noştri au vărsat atâta sânge ca s-o apere. Cât vom tăcea?Până când nu vom mai avea nimic? De ce la concerte ieşim, la sărbători ieşim, distracţiile le aşteptăm şi le promovăm ca pe nişte valori ale culturii şi ţării noastre, iar la manifestaţiile de protest ies doar foarte puţini? Oare atunci suntem alţii ca personalităţi sau identitate? Sau ne convine situaţia de care avem parte astăzi? Limba noastră a supravieţuit multor ani de subjugare, ca astăzi să sa fie călcată în picioare? Să - şi schimbe numele? Să – şi schimbe esenţa şi însemnătatea pe care a avut-o mereu? Şi din cauza cui? Nu tot a noastră?
Ну слава Богу ты это понимаешь .
____________________________
[off]фактически .[/off]
[off]добавлено спустя 8 минут:[/off]
Română sau moldovenească, ori ambele?
[off]Categoria: Cultura — Lilia Elena Ceban[/off]
Linkul referitor la cele de mai jos !!!
Ne întrebăm tot mai des care este limba pe care o vorbim : româna sau moldoveneasca, de parcă am ratat orele de istorie a romanilor, de parcă profesorii noştri nu ne-au predat lecţiile de limbă şi literatură română. Primele lecţii care ne spuneau despre originea limbii pe care o vorbim. Or astăzi am devenit surzi şi muţi? Dacă nu, atunci de ce sustinem că vorbim româna pînă atunci cind cineva ne contrazice, iar de ne contrazice, ne retragem, uităm concepţiile. De ce ne este frică? E cazul să ne întoarcem în trecut pentru a căuta răspunsul. Să vedem factorii care au favorizat sau defavorizat acest conflict lingvistic. Mai întâi ocupaţia Basarabiei de către Rusia Ţaristă de la 1812, când, ştim deja că s-a urmărit integrarea totală a Basarabiei în sistemele ruşilor. La început aceasta nu dăuna limbii vorbite de populaţia simplă, deşi toate actele se întocmeau în limba rusă. Or, ştim destul de bine care era gradul educaţional cognitiv, câte şcoli existau şi cine umbla la şcoala. Însă emigraţiile în masă pe care le-au organizat ruşii nu numai ca puneau în pericol limba vorbită, ci chiar favorizau dispariţia ei totală, nemaivorbind de faptul că manualele se editau în limba rusă, se preda în limba rusă, viitorii specialişti aveau să fie vorbitori de limbă rusă. Rădăcinile latine şi spiritul românesc al strămoşilor noştri nu au permis să se dea uitării valorilor, tradiţiilor şi obiceiurilor şi mai ales al limbii. După cel de-al doilea război mondial Sfatul Ţării a reuşit să unească Basarabia cu România, şi a încercat să şteargă urmele celor 106 ani de ocupaţie, pentru ca iarăşi peste 22 de ani să se sfărâme, asemeni unui castel de nisip tot ce încă nu a reuşit sa prindă viaţă, pentru ca sistemul comunist, în agonia şi goana sa după teritorii să ardă cărţile, mănăstirile, să aducă străini, să deporteze, să omoare sau să - i închidă pe ai noştri. Să transforme limba noastră veşnic româna în moldovenească, să încerce să şteargă tot ce ne este atât de drag şi de sfânt. Dar nici cei 106 ani, nici alţii care au urmat nu au avut atâta forţă de care au dat dovadă, la 1989, toţi cei care poartă în suflet dragostea faţă de neam, ţară, valori pe care le-am avut şi continuăm să le promovăm. Se editează astăzi tot mai multă literatură în limba română, se predă la toate instituţiile de învăţământ în limba română, se ţin cursuri de română, sunt o mulţime de biblioteci care au numai carte românească, etc., etc., etc., insă tot mai există problema ridicării limbii ruse la rang de a doua limbă de stat, tot se mai vorbeşte în rusă, tot nu se acceptă limba română, ci moldovenească. Se lucrează la o enciclopedie moldovenească, şi lumea tace, se editează dicţionare româno - moldoveneşti, şi lumea tace, cuvântul „român”, cu toate derivările sale îşi pierde nuanţa, şi lumea tot tace, de parcă nu a existat nici acei ani de chin, de parcă nu buneii sau străbuneii noştri au vărsat atâta sânge ca s-o apere. Cât vom tăcea?Până când nu vom mai avea nimic? De ce la concerte ieşim, la sărbători ieşim, distracţiile le aşteptăm şi le promovăm ca pe nişte valori ale culturii şi ţării noastre, iar la manifestaţiile de protest ies doar foarte puţini? Oare atunci suntem alţii ca personalităţi sau identitate? Sau ne convine situaţia de care avem parte astăzi? Limba noastră a supravieţuit multor ani de subjugare, ca astăzi să sa fie călcată în picioare? Să - şi schimbe numele? Să – şi schimbe esenţa şi însemnătatea pe care a avut-o mereu? Şi din cauza cui? Nu tot a noastră?
Limba este Română și punctum!!!
[off]добавлено спустя 21 минуту:[/off]
Parlamentul European a respins existenta limbii moldovenesti
-- Rezolutia de ratificare a acordurilor de readmisie dintre UE si Republica Moldova apare cu amendamentul ca prin act nu se recunoaste implicit aberatia lui Voronin
Parlamentul European a adoptat ieri rezolutia de ratificare a acordurilor de readmisie dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova, in documentul adoptat ieri aparand si recomandarile raportorului Jean Marin Marinescu (PPE) care resping existenta "limbii moldovenesti".
Solutia neutra
In recomandarile raportorului se aminteste prezenta in acordul de readmisie cu Republica Moldova a "limbii moldovenesti" si se mentioneaza ca "In paralel cu reiterarea sprijinului pentru aplicarea acordurilor de facilitare a vizelor si de readmisie, ca si angajamentul de aplicare a prevederilor lor, Romania sustine ca participarea la acordurile amintite nu implica nici un fel de recunoastere a numelui limbii la care se face referinta ca <<moldoveneasca>>. Romania reitereaza ca in conformitate cu faptele si dovezile stiintifice, printre care si interpretarea Academiei de Stiinte a Republicii Moldova (emisa in septembrie 1994) numele corect al acestei limbi este romana".
Raportorul Jean Marin Marinescu "sustine pe deplin aceasta declaratie oficiala a Romaniei inaintata in Consiliu la 9 octombrie 2007 si reaminteste ca aceeasi declaratie a fost facuta de autoritatile romanesti cu referire la Protocolul la Acordul de Parteneriat si Cooperare dintre Comunitatea Europeana si statele membre pe de o parte si Republica Moldova pe de alta parte, cu ocazia aderarii Bulgariei si Romaniei la Acordul de Parteneriat si Cooperare".
Regrete
In acelasi document se precizeaza ca "raportorul ia nota de faptul ca in toate cele 9 acorduri cu tarile din Balcanii de vest Comisia a folosit formularea neutra <<semnat la... in limba oficiala a partilor>>". Raportorul "regreta ca aceasta formulare nu a fost folosita in cazul acordurilor cu Republica Moldova si, pentru viitor, recomanda folosirea unor astfel de formulari neutre in cazul unor contexte sensibile, cum este cazul de fata". In continuare, raportorul "regreta insuficienta implicare si informare a Parlamentului European in ceea ce priveste deschiderea negocierilor si negocierea unor astfel de acorduri. Reprezentand direct cetatenii Europei, Parlamentul are un rol esential de jucat in intarirea controlului actiunilor externe ale Uniunii Europene si a controlului democratic".
Europarlamentarii PSD au votat ieri impotriva rapoartelor privind Acordurile UE-Moldova referitoare la vize si readmisie, supuse votului in plenul PE si aprobate in pofida opozitiei social-democratilor, informeaza Biroul de presa al PSD din PE intr-un comunicat, transmite Mediafax. Potrivit comunicatului citat, votul a oferit delegatiei PSD din PE ocazia de a preciza, printr-o Declaratie scrisa, ca nu este impotriva substantei acestor acorduri, ci "a utilizarii conceptului stalinist de limba moldoveneasca, inventat de regimul sovietic spre a diviza natiunea (culturala) romana". Eurodeputatii PSD au declarat de asemenea ca "mentionarea limbii moldovenesti este nula in ceea ce ii priveste". Potrivit comunicatului citat, o parte din socialistii europeni au votat impotriva, iar europarlamentarii din cadrul PD si PNL au votat pentru aprobarea acestor rapoarte.
Dusmanul limbii romane
Vasile Stati, fost politruc de la Chisinau, in prezent profesor la Academia de Administrare Publica din subordinea Presedintiei de dincolo de Prut, s-a facut remarcat prin sustinerea existentei unei etnii si a unei limbi "moldovenesti". Exclus din Uniunea Scriitorilor de la Chisinau in 1982 pentru plagiat, Stati isi continua activitatea de "moldovenizare" sub aripa ocrotitoare a presedintelui Voronin - desi el insusi se considera un marginalizat. Dialogul cu Vasile Stati (foto) este destul de dificil - mereu recurge la expresii care ii demonstreaza dispretul maxim fata de Romania. Dialogul pe care il reproducem in randurile ce urmeaza a fost realizat cu sprijinul Asociatiei Presei Independente de la Chisinau. Interviul este disponibil integral on-line pe www.ziua.ro
Faza a doua: Voronin, stapan pana la Carpati
Din punctul de vedere al politicii externe a Chisinaului, dupa reunificarea cu Transnistria Stati vede "o faza a doua" a unificarii Moldovei cu teritoriul dintre Carpati si Prut si ameninta "sa nu va trebuiasca muzica, ca dumneavoastra aveti multe probleme, mai ales la Carpati". Vasile Stati se vede ca un marginalizat: "eu nu pot publica nici un articol in Moldova, in Timpul, Jurnal de Chisinau, Literatura si Arta". Si aceasta in ciuda faptului ca librariile din Chisinau gem de volumele sale, scose in conditii grafice de exceptii si la preturi derizorii, care variaza intre 20 si 50 de lei moldovenesti - intre 4 lei si 10 lei grei. Totusi, nu vrea sa spuna cine ii sponsorizeaza cartile: "In aceasta situatie de dezmat romanesc de insulta si de discreditare, cativa oameni de afaceri nu vor sa fie victime ale acestor atacuri in haita", afirma Stati, mergand pana la a afirma ca "la noi e debandada totala romaneasca". La intrebarea daca moldovenii din dreapta Prutului vorbesc "moldoveneste" raspunde scurt "da, da, desigur", oferind drept sustinere la afirmatiile sale o suma de regionalisme.
Profesor cu un plagiat la activ
Vasile Stati se declara "ocazional, provizoriu si din greseala, profesor la Academia de Administrare Publica din subordinea Presedintiei" fiind in acelasi timp un persecutat la Chisinau conform propriei opinii: "mi se refuza angajarea la Academie si la toate institutiile de stat, inclusiv la Universitatea de stat pe care am avut onoarea s-o absolvez, cu mentiune". Motivul acestui refuz: "fiindca sunt dusmanul natiunii". Isi mai motiveaza "marginalizarea" afirmand ca nu a "binevoit sa reintre in randurile partidului" si pentru ca "a demonstrat ca deznationalizarea care merge prin toate parghiile duce la disparitia statului moldovenesc"
Vasile Stati a fost exclus din Comitetul Central al Partidului Comunist de la Chisinau in urma unei acuzatii de plagiat. Stati explica ce s-a intamplat in 1982 astfel: "n-o sa aveti timp sa va lamuresc toate dedesubturile si toata ciorovaiala si toata tarasenia cu plagiatul din 1965 pana in 1990 care s-a practicat in Moldova, a fost un fapt cultural de masa, dar s-a gasit tapul ispasitor, pentru doua fragmente, trei fragmente".
Cotidianul Timpul de la Chisinau a informat in cadrul unui amplu studiu "Nasii limbii moldovenesti" ca "Vasile Stati era si membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost exclus nu in anii democratiei, dar in plin regim comunist. Dupa ce s-a intors din calatorii prin Europa, unde a insotit ansamblul "Joc", el a hotarat sa scrie un jurnal, din care a facut apoi un roman. (...) Scriindu-si amintirile din "strainataturi", autorul a ajuns la un moment cand nu stia cum sa se exprime "pre moldoveneste", ca sa iasa frumos, si a decis sa plagieze - din Zola un pic, din altul un pic, din celalalt inca un picusor si tot asa... Or, rasfoind jurnalul lui Stati, ai impresia ca esti lectorul unei antologii de plagieri".
Politruc comunist
Stagiul sau indelungat in randurile Partidului Comunist de la Chisinau este descris de Stati in urmatoarea formula: "ocazionala, din greseala, dar nu provizorie". "Eu eram un activist comsomolist si m-au angajat in niste campanii electorale, eu lector, luam cuvantul in fata publicului, era un tren de agitatie, cat am mers noi doua zile pana la Calarasi din lectorii care erau am ramas numai eu, disciplinat, cuminte si au observat si au fost niste presiuni si niste momeli irezistibile - apartament - si ma momeau si in sfarsit eu am cedat si am lucrat la Comitetul Central al Comsomolului (...) si am lucrat la Comsomol pana in 1968, intre 1968 si 1970 am fost ofiter la Ungheni, a fost o prostie cand s-au luat ofiteri din rezerva in cadrul armatei active si dupa aceea m-au luat in cadrul Comitetului Central, tot asa nu se stie pentru ce merite", mai povesteste Vasile Stati.
Diferentele dintre romani si moldoveni
Intrebat care e diferenta dintre romani si moldoveni Vasile Stati ocoleste un raspuns clar: "Considerati ca aceasta este o intrebare corecta? Daca eu am sa va intreb care este diferenta dintre rrom si roman? E treaba mea, e convingerea mea". Solicitat sa defineasca moldovenismul raspunde cu o intrebare "Dumneavoastra sunteti romanca? - Da - Pe ce criteriu? Fiindca sunteti si sa fiti sanatoasa! Acesta este singurul criteriu" iar la baza identitatii etnice pune "libera alegere" si acuza direct Romania: "singura tara care nu a insusit acest criteriu este a saptea tara din Uniunea Europeana".
Iritat de romanism
Vasile Stati vorbeste ironic despre "rrromanismul cu 36 de r inainte" si tine sa sublinieze ca "romanul este destepti, el este roman si prin asta este destept, insa mai trebuieste si niste lecturi". "In Moldova, de cand exista Moldova, majoritatea populatiei, 65, 75 la suta, indiferent de regim - fanariot, rusesc, rrrromanesc - s-au considerat moldoveni". "In 2004, 75% din populatie s-au considerat moldoveni. Dintre acestia dupa 16 ani de romanizare totala, romanizarea e mai dihai - pardon de acest moldovenism - decat in Romania", mai afirma Stati, apreciind ca remarcile OSCE cu privire la falsificarea recensamantului nu ar fi importante pentru rezultatul chestionarului.
Existenta limbii austriece
Vasile Stati neaga unitatea limbii germane. Intrebat de ce in Austria si Germania se vorbeste limba germana Vasile Stati raspunde: "In 1995 a venit la noi o delegatie din Parlamentul austriac si noi am pus intrebarea: care sunt relatiile germano-austriece? Si acest austriac, neamt, german spune ca noi avem relatii foarte bune de colaborare cu Germania, doar aceasta problema si anume limba, asa ne-a spus el". Totodata, profesorul de la Chisinau sustine ca unirea Moldovei si Tarii Romanesti din 1859 nu ar fi tocmai valabila: "cateva judete se unesc, sunt lipite - aceea a fost unire cum am fost eu mitropolit asta vara", din punctul sau de vedere statalitatea Moldovei "a fost amanata pana in 1917 cand s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca".
Voronin atacat de presa de la Chisinau
Presa de la Chisinau a reactionat la afirmatiile presedintelui Voronin cu privire la existenta "limbii moldovenesti", transmite Rompres. Nimic nou in interviul acordat recent unui cotidian de la Bucuresti, seful statului moldovean a repetat ceea ce a spus si in alte randuri - si cu tricolorul si cu limba si cu Romania, scrie ziarul Flux in numarul sau de ieri. Pe langa criza de identitate pe care o acuza Vladimir Voronin, miza declaratiilor sale este una electorala, el adresandu-se prin interviul aparut in presa de la Bucuresti electoratului sau conservator, care, potrivit Flux, va vota sigur si in alegerile din 2009 secera si ciocanul. In acest context, ziarul considera ca nu sunt de asteptat imbunatatiri nici in relatiile cu NATO, nici pe linia integrarii europene, dar nici in relatiile cu Rusia. In ceea ce priveste relatiile dintre Bucuresti si Chisinau <<cele doua capitale vor trebui sa-si dea mana si sa se recunoasca drept frati>>, adauga Flux. Jurnal de Chisinau titreaza "Limba moto-moto", preluand o afirmatie a presedintelui moldovean din recentul interviu. Afirmand "limba poate sa se asemene moto-moto, dar noi o numim moldoveneasca", presedintele a recunoscut, indirect, ca romana si "moldoveneasca" sunt aceeasi limba, scrie Jurnal de Chisinau. Cotidianul Timpul preia integral sub titlul <<Romania, ultimul imperiu al Europei>>, interviul aparut in presa romaneasca, fara nici un fel de comentarii. (G.D.)
Cronicarii il desfiinteaza pe Stati
Tocmai cronicarii la care face apel Vasile Stati pentru a sustine existenta "limbii moldovenesti" sunt cei care ii desfiinteaza acestuia teoriile afirmand clar ca in statul medieval Moldova se vorbea limba romana. Grigore Ureche ii include pe moldoveni in etnia romaneasca: "Rumanii cati se afla lacuitori la Tara Ungureasca si Ardeal si la Maramorosu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag". Miron Costin extermina dintr-un condei toate scrierile lui Vasile Stati afirmand: "Ca acest nume moldovan ne este de pre apa Moldovei dupa al doilea descalecatul acestei tari de Dragos voda (...) Macar dara ca si la istorii si la graiul si strainilor si in de sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au si dobandesc si alte nume, iara acela carele este vechi nume sta intemeiat si inradacinat, roman, cum vedem. Ca savai ne raspundem acum moldoveni, iara nu intrebam stii moldoveneste? ce: stii romaneste? adeca ramleneste. Putin nu este: scris romanice? pe limba latineasca".Dimitrie Cantemir - la fel considerat de Vasile Stati a fi unul din parintii "limbii moldovenesti" - isi intituleaza astfel lucrarea intocmita la cererea Academiei din Berlin: "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Intai pre limba latineasca izvodit, iar acmu pre limba romaneasca scos cu truda si osteneala lui Dimitrie Cantemir Voievodul". (G.D.)
sursa: http://www.ziua.ro/display.php?data=200 ... &id=229373
[off]добавлено спустя 21 минуту:[/off]
Parlamentul European a respins existenta limbii moldovenesti
-- Rezolutia de ratificare a acordurilor de readmisie dintre UE si Republica Moldova apare cu amendamentul ca prin act nu se recunoaste implicit aberatia lui Voronin
Parlamentul European a adoptat ieri rezolutia de ratificare a acordurilor de readmisie dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova, in documentul adoptat ieri aparand si recomandarile raportorului Jean Marin Marinescu (PPE) care resping existenta "limbii moldovenesti".
Solutia neutra
In recomandarile raportorului se aminteste prezenta in acordul de readmisie cu Republica Moldova a "limbii moldovenesti" si se mentioneaza ca "In paralel cu reiterarea sprijinului pentru aplicarea acordurilor de facilitare a vizelor si de readmisie, ca si angajamentul de aplicare a prevederilor lor, Romania sustine ca participarea la acordurile amintite nu implica nici un fel de recunoastere a numelui limbii la care se face referinta ca <<moldoveneasca>>. Romania reitereaza ca in conformitate cu faptele si dovezile stiintifice, printre care si interpretarea Academiei de Stiinte a Republicii Moldova (emisa in septembrie 1994) numele corect al acestei limbi este romana".
Raportorul Jean Marin Marinescu "sustine pe deplin aceasta declaratie oficiala a Romaniei inaintata in Consiliu la 9 octombrie 2007 si reaminteste ca aceeasi declaratie a fost facuta de autoritatile romanesti cu referire la Protocolul la Acordul de Parteneriat si Cooperare dintre Comunitatea Europeana si statele membre pe de o parte si Republica Moldova pe de alta parte, cu ocazia aderarii Bulgariei si Romaniei la Acordul de Parteneriat si Cooperare".
Regrete
In acelasi document se precizeaza ca "raportorul ia nota de faptul ca in toate cele 9 acorduri cu tarile din Balcanii de vest Comisia a folosit formularea neutra <<semnat la... in limba oficiala a partilor>>". Raportorul "regreta ca aceasta formulare nu a fost folosita in cazul acordurilor cu Republica Moldova si, pentru viitor, recomanda folosirea unor astfel de formulari neutre in cazul unor contexte sensibile, cum este cazul de fata". In continuare, raportorul "regreta insuficienta implicare si informare a Parlamentului European in ceea ce priveste deschiderea negocierilor si negocierea unor astfel de acorduri. Reprezentand direct cetatenii Europei, Parlamentul are un rol esential de jucat in intarirea controlului actiunilor externe ale Uniunii Europene si a controlului democratic".
Europarlamentarii PSD au votat ieri impotriva rapoartelor privind Acordurile UE-Moldova referitoare la vize si readmisie, supuse votului in plenul PE si aprobate in pofida opozitiei social-democratilor, informeaza Biroul de presa al PSD din PE intr-un comunicat, transmite Mediafax. Potrivit comunicatului citat, votul a oferit delegatiei PSD din PE ocazia de a preciza, printr-o Declaratie scrisa, ca nu este impotriva substantei acestor acorduri, ci "a utilizarii conceptului stalinist de limba moldoveneasca, inventat de regimul sovietic spre a diviza natiunea (culturala) romana". Eurodeputatii PSD au declarat de asemenea ca "mentionarea limbii moldovenesti este nula in ceea ce ii priveste". Potrivit comunicatului citat, o parte din socialistii europeni au votat impotriva, iar europarlamentarii din cadrul PD si PNL au votat pentru aprobarea acestor rapoarte.
Dusmanul limbii romane
Vasile Stati, fost politruc de la Chisinau, in prezent profesor la Academia de Administrare Publica din subordinea Presedintiei de dincolo de Prut, s-a facut remarcat prin sustinerea existentei unei etnii si a unei limbi "moldovenesti". Exclus din Uniunea Scriitorilor de la Chisinau in 1982 pentru plagiat, Stati isi continua activitatea de "moldovenizare" sub aripa ocrotitoare a presedintelui Voronin - desi el insusi se considera un marginalizat. Dialogul cu Vasile Stati (foto) este destul de dificil - mereu recurge la expresii care ii demonstreaza dispretul maxim fata de Romania. Dialogul pe care il reproducem in randurile ce urmeaza a fost realizat cu sprijinul Asociatiei Presei Independente de la Chisinau. Interviul este disponibil integral on-line pe www.ziua.ro
Faza a doua: Voronin, stapan pana la Carpati
Din punctul de vedere al politicii externe a Chisinaului, dupa reunificarea cu Transnistria Stati vede "o faza a doua" a unificarii Moldovei cu teritoriul dintre Carpati si Prut si ameninta "sa nu va trebuiasca muzica, ca dumneavoastra aveti multe probleme, mai ales la Carpati". Vasile Stati se vede ca un marginalizat: "eu nu pot publica nici un articol in Moldova, in Timpul, Jurnal de Chisinau, Literatura si Arta". Si aceasta in ciuda faptului ca librariile din Chisinau gem de volumele sale, scose in conditii grafice de exceptii si la preturi derizorii, care variaza intre 20 si 50 de lei moldovenesti - intre 4 lei si 10 lei grei. Totusi, nu vrea sa spuna cine ii sponsorizeaza cartile: "In aceasta situatie de dezmat romanesc de insulta si de discreditare, cativa oameni de afaceri nu vor sa fie victime ale acestor atacuri in haita", afirma Stati, mergand pana la a afirma ca "la noi e debandada totala romaneasca". La intrebarea daca moldovenii din dreapta Prutului vorbesc "moldoveneste" raspunde scurt "da, da, desigur", oferind drept sustinere la afirmatiile sale o suma de regionalisme.
Profesor cu un plagiat la activ
Vasile Stati se declara "ocazional, provizoriu si din greseala, profesor la Academia de Administrare Publica din subordinea Presedintiei" fiind in acelasi timp un persecutat la Chisinau conform propriei opinii: "mi se refuza angajarea la Academie si la toate institutiile de stat, inclusiv la Universitatea de stat pe care am avut onoarea s-o absolvez, cu mentiune". Motivul acestui refuz: "fiindca sunt dusmanul natiunii". Isi mai motiveaza "marginalizarea" afirmand ca nu a "binevoit sa reintre in randurile partidului" si pentru ca "a demonstrat ca deznationalizarea care merge prin toate parghiile duce la disparitia statului moldovenesc"
Vasile Stati a fost exclus din Comitetul Central al Partidului Comunist de la Chisinau in urma unei acuzatii de plagiat. Stati explica ce s-a intamplat in 1982 astfel: "n-o sa aveti timp sa va lamuresc toate dedesubturile si toata ciorovaiala si toata tarasenia cu plagiatul din 1965 pana in 1990 care s-a practicat in Moldova, a fost un fapt cultural de masa, dar s-a gasit tapul ispasitor, pentru doua fragmente, trei fragmente".
Cotidianul Timpul de la Chisinau a informat in cadrul unui amplu studiu "Nasii limbii moldovenesti" ca "Vasile Stati era si membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost exclus nu in anii democratiei, dar in plin regim comunist. Dupa ce s-a intors din calatorii prin Europa, unde a insotit ansamblul "Joc", el a hotarat sa scrie un jurnal, din care a facut apoi un roman. (...) Scriindu-si amintirile din "strainataturi", autorul a ajuns la un moment cand nu stia cum sa se exprime "pre moldoveneste", ca sa iasa frumos, si a decis sa plagieze - din Zola un pic, din altul un pic, din celalalt inca un picusor si tot asa... Or, rasfoind jurnalul lui Stati, ai impresia ca esti lectorul unei antologii de plagieri".
Politruc comunist
Stagiul sau indelungat in randurile Partidului Comunist de la Chisinau este descris de Stati in urmatoarea formula: "ocazionala, din greseala, dar nu provizorie". "Eu eram un activist comsomolist si m-au angajat in niste campanii electorale, eu lector, luam cuvantul in fata publicului, era un tren de agitatie, cat am mers noi doua zile pana la Calarasi din lectorii care erau am ramas numai eu, disciplinat, cuminte si au observat si au fost niste presiuni si niste momeli irezistibile - apartament - si ma momeau si in sfarsit eu am cedat si am lucrat la Comitetul Central al Comsomolului (...) si am lucrat la Comsomol pana in 1968, intre 1968 si 1970 am fost ofiter la Ungheni, a fost o prostie cand s-au luat ofiteri din rezerva in cadrul armatei active si dupa aceea m-au luat in cadrul Comitetului Central, tot asa nu se stie pentru ce merite", mai povesteste Vasile Stati.
Diferentele dintre romani si moldoveni
Intrebat care e diferenta dintre romani si moldoveni Vasile Stati ocoleste un raspuns clar: "Considerati ca aceasta este o intrebare corecta? Daca eu am sa va intreb care este diferenta dintre rrom si roman? E treaba mea, e convingerea mea". Solicitat sa defineasca moldovenismul raspunde cu o intrebare "Dumneavoastra sunteti romanca? - Da - Pe ce criteriu? Fiindca sunteti si sa fiti sanatoasa! Acesta este singurul criteriu" iar la baza identitatii etnice pune "libera alegere" si acuza direct Romania: "singura tara care nu a insusit acest criteriu este a saptea tara din Uniunea Europeana".
Iritat de romanism
Vasile Stati vorbeste ironic despre "rrromanismul cu 36 de r inainte" si tine sa sublinieze ca "romanul este destepti, el este roman si prin asta este destept, insa mai trebuieste si niste lecturi". "In Moldova, de cand exista Moldova, majoritatea populatiei, 65, 75 la suta, indiferent de regim - fanariot, rusesc, rrrromanesc - s-au considerat moldoveni". "In 2004, 75% din populatie s-au considerat moldoveni. Dintre acestia dupa 16 ani de romanizare totala, romanizarea e mai dihai - pardon de acest moldovenism - decat in Romania", mai afirma Stati, apreciind ca remarcile OSCE cu privire la falsificarea recensamantului nu ar fi importante pentru rezultatul chestionarului.
Existenta limbii austriece
Vasile Stati neaga unitatea limbii germane. Intrebat de ce in Austria si Germania se vorbeste limba germana Vasile Stati raspunde: "In 1995 a venit la noi o delegatie din Parlamentul austriac si noi am pus intrebarea: care sunt relatiile germano-austriece? Si acest austriac, neamt, german spune ca noi avem relatii foarte bune de colaborare cu Germania, doar aceasta problema si anume limba, asa ne-a spus el". Totodata, profesorul de la Chisinau sustine ca unirea Moldovei si Tarii Romanesti din 1859 nu ar fi tocmai valabila: "cateva judete se unesc, sunt lipite - aceea a fost unire cum am fost eu mitropolit asta vara", din punctul sau de vedere statalitatea Moldovei "a fost amanata pana in 1917 cand s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca".
Voronin atacat de presa de la Chisinau
Presa de la Chisinau a reactionat la afirmatiile presedintelui Voronin cu privire la existenta "limbii moldovenesti", transmite Rompres. Nimic nou in interviul acordat recent unui cotidian de la Bucuresti, seful statului moldovean a repetat ceea ce a spus si in alte randuri - si cu tricolorul si cu limba si cu Romania, scrie ziarul Flux in numarul sau de ieri. Pe langa criza de identitate pe care o acuza Vladimir Voronin, miza declaratiilor sale este una electorala, el adresandu-se prin interviul aparut in presa de la Bucuresti electoratului sau conservator, care, potrivit Flux, va vota sigur si in alegerile din 2009 secera si ciocanul. In acest context, ziarul considera ca nu sunt de asteptat imbunatatiri nici in relatiile cu NATO, nici pe linia integrarii europene, dar nici in relatiile cu Rusia. In ceea ce priveste relatiile dintre Bucuresti si Chisinau <<cele doua capitale vor trebui sa-si dea mana si sa se recunoasca drept frati>>, adauga Flux. Jurnal de Chisinau titreaza "Limba moto-moto", preluand o afirmatie a presedintelui moldovean din recentul interviu. Afirmand "limba poate sa se asemene moto-moto, dar noi o numim moldoveneasca", presedintele a recunoscut, indirect, ca romana si "moldoveneasca" sunt aceeasi limba, scrie Jurnal de Chisinau. Cotidianul Timpul preia integral sub titlul <<Romania, ultimul imperiu al Europei>>, interviul aparut in presa romaneasca, fara nici un fel de comentarii. (G.D.)
Cronicarii il desfiinteaza pe Stati
Tocmai cronicarii la care face apel Vasile Stati pentru a sustine existenta "limbii moldovenesti" sunt cei care ii desfiinteaza acestuia teoriile afirmand clar ca in statul medieval Moldova se vorbea limba romana. Grigore Ureche ii include pe moldoveni in etnia romaneasca: "Rumanii cati se afla lacuitori la Tara Ungureasca si Ardeal si la Maramorosu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag". Miron Costin extermina dintr-un condei toate scrierile lui Vasile Stati afirmand: "Ca acest nume moldovan ne este de pre apa Moldovei dupa al doilea descalecatul acestei tari de Dragos voda (...) Macar dara ca si la istorii si la graiul si strainilor si in de sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au si dobandesc si alte nume, iara acela carele este vechi nume sta intemeiat si inradacinat, roman, cum vedem. Ca savai ne raspundem acum moldoveni, iara nu intrebam stii moldoveneste? ce: stii romaneste? adeca ramleneste. Putin nu este: scris romanice? pe limba latineasca".Dimitrie Cantemir - la fel considerat de Vasile Stati a fi unul din parintii "limbii moldovenesti" - isi intituleaza astfel lucrarea intocmita la cererea Academiei din Berlin: "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Intai pre limba latineasca izvodit, iar acmu pre limba romaneasca scos cu truda si osteneala lui Dimitrie Cantemir Voievodul". (G.D.)
sursa: http://www.ziua.ro/display.php?data=200 ... &id=229373
-
Хрюн Моржов
- Отец
- Сообщения: 4582
- Зарегистрирован: Сб янв 01, 2005 07:46
- Откуда: Оттуда!
- Контактная информация:
Буков много не осилил..Codreanu писал(а):Limba este Română și punctum!!!
sursa: http://www.ziua.ro/display.php?data=200 ... &id=229373
ЗюЫю Если ты хочешь приводить ссылки приводи их из независимых источников. Румынские источники независимыми не считаются..
-
Хрюн Моржов
- Отец
- Сообщения: 4582
- Зарегистрирован: Сб янв 01, 2005 07:46
- Откуда: Оттуда!
- Контактная информация: